marți, 8 iunie 2010
De ce sa scriu...? si pentru cine...?
Salve... Brusc si neplanificat am decis sa scriu acest blog. Pentru cine...? Pai chiar pentru tine, cel care citesti acum si asta pentru ca sunt lucruri de spus. N-as putea spune ca accidental te poate lovi o inspiratie plina de intelepciune si adevar universal, dar cert este ca daca taci sigur nu te aude nimeni. Nu gasesc nici o rusine sa spun ca ideea nu este originala si ca am fost inspirat. Pana la urma sa copiezi o idee buna nu e un lucru atat de rau... Iubesc oamenii. Sunt eroii mei si despre oameni am sa povestesc si eu. Fiind mic ma visam un cavaler, cu scopuri nobile si cu inima mare dornic sa iubeasca si sa lupte pentru ceea ce iubeste. Inca mai cred in asta si va promit ca am sa iau exemplul acelui baietel mic ce eram eu, cu pantalonasi scurti si un briceag si care avea o inima atat de mare incat il apuca chiuitul de atata bine. Va salut cu drag!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
hai sa vedem....
RăspundețiȘtergereEu cand scriu ma eliberez
RăspundețiȘtergereDa madalina... ai mare dreptate, te eliberezi pentru ca in ceea ce spui tu este mai mult decat o insiruire de idei sau doar niste cuvinte frumos potrivite... este o expresie a fintei tale.
RăspundețiȘtergereCe frumos ai spus-o :) Multumesc
RăspundețiȘtergereSi tot brusc te-ai si oprit din a mai scrie... Unde e micul cavaler cu inima lui atat de mare, dornic sa lupte pentru ce iubeste?
RăspundețiȘtergereAr putea sa scrie o carte...si e putin sa prinda acolo tot
Prea putin...el doar sa scrie si ea doar sa citeasca?
Cand nu le-ajunge intreaga viata ca sa se iubeasca
El: locul lui se stie unde si de ce, insa locul ei oare unde e..
Ea: si- a ales locul, dar oare el va stii?
Inca il asteapta acolo... o va dezamagi?
Ce vor alege: el sa o ia in brate, iar ea sa fie a lui.. sau
Sa plece si s-o lase chiar in acelasi loc si cui?