vineri, 11 iunie 2010
"You can't give a hug without getting a hug"
De cate ori vi s-a intamplat sa vi se ceara o imbratisare de catre o persoana care avea nevoie? Spuneti drept: Ati oferit acea imbratisare fara sa ezitati si sa analizati macar nitel motivul acelei "ciudate" cerinte? Se spune ca o imbratisare este ca un bumerang si in momentul in care ai oferit-o se intoarce inapoi la tine. Matematic vorbind nu ai cum sa iesi pe minus. Cam ceva de genul acesta imi trecea mie prin minte astazi cand una din colegutzele mele mi-a cerut sa o imbratisez. Era emotionata si cu lacrimi in ochi. Poate ca multi ar spune ca este un gest de slabiciune sau de atitudine femeiasca dar eu cred mai degraba ca este un act de mare curaj. Sa iti exprimi sentimentele cu sinceritate, sa ceri un sprijin si sa vrei sa simti pe cineva alaturi este admirabil. Nu cred ca este nimeni care sa nu fi avut macar odata nevoia de a fi strans in brate si a sfarsit incovrigat strangandu-se neputincios pe sine. Poate ca pozitia acea stransa cu bratele incrucisate a oamenilor tristi este de fapt o tentativa disperata de a strange si a fi strans in brate. Matematica am facut-o... stim ca nu avem cum sa iesim pe minus... dar... de ce ne este inca greu sa o facem?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Nu . Nu ai inteles . Era o stare a unei tipe amorezate . Intre timp i-a trecut
RăspundețiȘtergerelegat de postarea de mai sus oamenii isi exprima greu sentimentele , se simt nesiguri , descoperiti vulnerabili
RăspundețiȘtergereCe se intampla dupa “cazatura”?.... dorinta de a te ridica. Inca de la primele zile din viata si pana la senectute, cu totii avem nevoie de o imbratisare, fie s-o dam, fie s-o primim. Pe langa senzatia de bine pe care ne-o lasa, ne alina durerea, depresia si anxietatea, ne provoaca stari foziologice pozitive. As vedea-o ca pe cea mai importanta forma de transmitere a caldurii umane.Dar...de ce ne este inca greu s-o facem?.... fie din falsa impresie ca exageram, timiditate, sentimente ce ne tulbura sau pur si simplu nu indraznim sa spunem si sa exteriorizam ce simtim. Lucrurile astea spontane care apar in viata noastra si care pt unii dintre noi sunt bizare, trebuie doar sa le manifestam, ele nu pot fi nici programate, nici contabilizate; si cu siguranta se vor intoarce la noi. Pe curand.... >:D<
RăspundețiȘtergereAm primit imbratisari cand am avut nevoie si este ceva ce pretuiesc foarte mult. Pur si simplu am trait senzatia de a avea nevoie de o imbratisare, si am avut norocul de a o si primi. La randul meu, am si oferit asemenea imbratisari. Este ceva firesc. Avem nevoie de asa ceva. Sentimente neintelese, melancolii tecatoare care lasa in urma un zambet si un suflet impacat... Multora ne este greu sa o facem pentru ca stam prea mult sa ne gandim la motive ("oare ce o fi apucat-o?", "oare de ce?", "de ce tocmai eu?" etc.). Sfatul? Just do it! O sa te simti la randul tau impacat, cu siguranta. (Ildiko)
RăspundețiȘtergere